Umbra.

Aceeasi dimineata , ziua nu mai conteaza, luna....hmm, anul ? Nimic din ceea ce are legatura cu timpul nu mai conteaza .
Aceeasi dimineata, in care el se trezeste isi vede geamul plin de praf pe care stau scrise nume amintite la betia de aseara, nume ale oamenilor ce au trecut prin viata lui; oameni care l au uitat sau au plecat ...dar pe care el refuza sa i uite .  Rutina zilnica i a spalat creierul si din omul care gasea motive sa zambeasca  sa citeasca si uneori sa vada in oameni parti bune si frumoase a ajuns pentru multi  din prietenii lui "ala" un oarecare ,umbra unui OM.


                                                                   Or să vie pe-a ta urmă în convoi de-nmormântare,
Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare...
Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,
Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el
Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te aşteaptă.
Ba să vezi... posteritatea este încă şi mai dreaptă.

Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia subţire
Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vrun lucru mare,
C-ai fost om cum sunt şi dânşii... Măgulit e fiecare
Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Şi prostatecele nări
Şi le umflă orişicine în savante adunări
Când de tine se vorbeşte. S-a-nţeles de mai nainte
C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte.
Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,
Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înţelege...
Dar afară de acestea, vor căta vieţii tale
Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale -
Astea toate te apropie de dânşii... Nu lumina
Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele şi vina,
Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt
Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.

Vise adunate in ani de zile de un suflet bun (crede el ) dar prea slab si prea desprins de lumea materiala  pentru a i putea face fata.  Totusi prea las pentru a lua viata in propriile maini si prea visator pentru a vedea ca ...poate fericirea e la un pas de el .
Dar, timpul a trecut si iata l barbat , la 30 de ani ...aceeasi dimineata , se trezeste dupa o noapte de betie , priveste dezamagit catre ploaia de afara  ...trece nepasator pe langa geamul plin de nume ....dar..... intr o insiruire atat de perfecta in haosul din viata lui stau literele de inceput a catorva nume

Le priveste dar stie ca ...nimeni nu mai vrea sa tie de el  . Cu un gest plin de ura curata geamul lasand in urma A ul si C ul ele...femeile pe care le a apreciat pentru puterea si hotararea lor dar care nu aveau nevoie de un"ala" .
Umbra sta nemiscata pe perete ...nu mai merge cu el , il lasa sa mearga singur prin casa pustie si asteapta sa vina cuminte la locul lui si sa o priveasca ...dar...el , nu realizeaza asta  pentru ca si el este tot o umbra.